Translate

Saturday, October 12, 2013

Despartirea de persoana iubita.

Despartirea de persoana iubita este ca  o 'locomotiva' pe aburi "ea" este condusa de oameni : Soferul si cea care o " alimenteaza" cu carbuni.La inceput doar cateva "vagoane" dar in timp ce relatia avanseaza, locomotiva isi mareste numaru de vagoane.Vagoanele la prima vedere... par a fi goale.Dar daca arunci o privire mai in amanunt vei observa ca "incarcatura" lor este mult mai valoroasa decat un intreg tren cu aur.Acele vagoane sunt incarcate cu sentimente,din pacate unele vagoane au ceva mai apasator,au o poveste ascunsa.In acele vagoane cu "continut apasator" , sunt ferecate : Gelozia,neincrederea,si orgoliul.Atata timp cat intre cei 2 nu au fost probleme,locomotiva si-a urmat drumul firesc.Asta pana in momentul in care unele "vagoane" au fost deschise. O data deschise,locomotiva usor usor a pierdut din 'tonaj' .Acele vagoane o data pline cu sentimente,acum au fost alimentate cu nesimtire si razbunare.Pe  zi ce trece,colaborarea dintre cei 2 oameni se stinge.Soferul face tot posibilu sa tina locomotiva pe acel drum... Insa daca "locomotovia" nu a fost "alimentata" cu acel tip de carbune "sentimental" ci doar cu carbuni arsi si prost facuti ... Soferul ca sa mentina locomotiva pe drumu' cel bun , nemaiavand atata putere sa traga atatea "vagoane sentimentale" renunta la cateva , in speranta ca totul va fi bine,insa "locomotiva "find prost "alimentata" pierde din ce in ce mai multe "vagoane" in cele din urma raman doar vagoanele cu "incarcatura dezastruoasa" ,soferu face manevre disperate incercand sa mentina totul pe linia de plutire.Cand constata cu uimire faptu ca acea persoana care alimenta trenul, a plecat lasand in urma un mesaj vag "intre noi totul sa terminat,numai ma cauta" . Soferul face gesturi disperate,incercand sa o aduca inapoi dar, nu reuseste.Zilele trec,isi vinde trenul acela,si isi cumpara altul.Dar de data asta e singur ... Acest tren functioneaza fara carbuni.A ramas doar cu amintirea acelui abur scos de vechea locomotiva in apus de soare ,care era alimentata cu sinceritate si ardoare,sperand ca in o buna zi sa regaseasca acele vagoane de mult pierdute,care nu au stiut sa fie pretuite la adevarata lor valoare. P.S Soferul inca mai cauta si in ziua de azi vagoanele acelea.Se ofera recompensa pentru inapoiarea lor.